GO-UL ȘI POLEMOLOGIA
Bucuresti, 1988
GO-UL ȘI POLEMOLOGIA
Polemologie = Ramură a științei politice având ca obiect studiul științific al războaielor, stabilirea tipologiei acestora, al cauzelor, efectelor, obiectivelor și funcțiilor lor, cu scopul înlăturării din viața societății. (polemos = război + logos = silință, în grecește).
GO-ul este, pe de o parte, unui dintre cele mai pașnice jocuri, un joc constructiv, în care adversarii se întrec în a face ceva, cu anumite resurse, într-un spațiu limitat (de aici competiția); scopul jocului nu este „uciderea" unei piese adverse (ca la șah), sau a tuturor pieselor adverse (ca la multe alte jocuri - Dame, Apit-sodo, Fanorona etc.).
Pe de altă parte, datorită în primul rând înaltului său nivel de abstracție, regulamentului intuitiv (neartificial) și extraordinarei complexități, strategia și tactica GO-ului au similitudini deosebit de sugestive cu numeroase activități „conflictuale”, aparent foarte deosebite: piața concurențială, războiul de tip modern, politica economică.
Despre existența unor teze de doctorat în economie, aplicând în această arie „teorie” de GO, am mai amintit (nu cunosc amănunte: o asemenea teză a fost susținută în Franța).
Legăturile GO-ului cu polemologia sunt însă mult mai strânse. Paralelismele dintre GO și strategia militară modernă au făcut obiectul mai multor studii. Despre cartea generalului vietnamez Giap, descriind în termeni de GO unele dintre luptele sale, am amintit și în alte locuri (în prefața cărții "Inițiere în GO", de exemplu; apropo: a apărut de curând ediția a treia a acestei cărți, cu un capitol suplimentar scris de Radu Baciu).
Iată însă un serial de amploare, inițiat în numărul 7 al Revistei Belgiene de GO (BELGO) și având ca titlu chiar „GO-ul și polemologia”, iar ca obiectiv „recitirea” pentru jucătorii de GO a cărți "Despre război" a lui Karl von Clausewitz (1780-1831), părintele strategiei militare occidentale moderne.
Din prefața serialului aflăm că autorul lui, J. Saucin, a întreprins o cercetare similară și asupra operei lui Sun Tzu, strateg militar chinez.
De fapt, paralela dintre gândirea lui von Clausewitz și GO nu este decât un capitol al unui studiu de mai mare amploare asupra „Relațiilor dintre GO și știința conducerii la japonezi”, având ca beneficiar „Direcția generală de studii și documentare din Ministerul Afacerilor Economice din Belgia!”
În ceea ce privește conținutul lor, articolele lui J. Saucin sunt deosebit de incitante. Parcurgând capitol cu capitol lucrarea strategului prusian (în lectura selectivă și adaptată a lui J. Saucin), putem avea impresia că citim pur și simplu o carte de GO rămasă fără exemplificări, într-atât de adecvate și de relevante pentru joc sunt ideile lui von Clausewitz.
Iată doar câteva fraze, alese aproape la întâmplare.
,,Strategia nu poate fi redusă la legi matematice ținând seama doar de date calculabile, cum ar fi superioritatea numerică, [numărul de libertăți], bazele, liniile interioare sau exterioare. Orice acțiune strategică se bazează pe acțiunea neîncetată pe care cele două tabere o exercită una asupra celeilalte. Strategia determină locul, momentul și forțele necesare într-o luptă. Dacă nu se poate obține superioritatea numerică absolută, rămâne atunci să se caute superioritatea relativă în punctele decisive, printr-o utilizare judicioasă a forțelor. În această privință, determinarea timpului și locului este capitală. Totuși, coordonarea timpilor și locurilor nu este cea mai dificilă dintre sarcini. Principalele căi pentru a obține victoria sunt justa apreciere a adversarului, riscurile de a nu-i opune la un moment dat o forță suficientă, energia necesară pentru a face străpungeri, îndrăzneala unui atac rapid, activitatea intensificată în momentele critice.”
Și așa mai departe, multe alte pagini. Iar conceptele (militare) implicate sunt deosebit de numeroase.
Iată doar câteva, apărând în titluri de capitole: parametri morali, superioritate numerică, îndrăzneala, perseverența, surpriza, corelarea forțelor, rezervele strategice, economia forțelor, tensiune și repaus - legea dinamică a războiului, urmărirea adversarului, retragerea după o luptă pierdută, defensiva, raportul dintre atac și apărare, caracterul concentric al atacului și excentric al defensivei, metode de rezistență, acțiuni asupra flancurilor etc., etc.
Utilitatea cunoștințelor polemologice pentru jucătorul de GO pare a fi considerabilă; evidentă este și importanța antrenării prin GO a polemologilor sau, alternativa cea mai benefică, reprofilarea lor astfel încât singurii cititori ai lui von Clausewitz și ai succesorilor săi să fie jucătorii de GO...
O problemă din BELGO 7: negrul joacă și-și salvează cele două piese din colț.
Răspuns: Negru B1, alb A3, n E1. Dacă negrul începe la C1, după alb B1, n A1 se obține ko.
Gheorghe Păun