VALOAREA EDUCATIVĂ

VALOAREA EDUCATIVĂ
Într-un număr recent (vol. 3, nr. 3, 1989) al Revistei Canadiene de GO este publicat un articol („Copiii și GO-ul”) al unui psiholog american, K. Clayton, preocupat de întrebarea dacă și cum ajută acest joc dezvoltarea intelectuală sau general umană a copiilor.
Bineînțeles, răspunsurile sunt super-optimiste. Argumentate și documentate însă.
În cele ce urmează, voi relua câteva dintre ideile acestui articol, fără comentarii, spre informarea părinților interesați de subiect...
„De ce sunt japonezii atât de deștepți? Un motiv pot fi jocurile pe care le practică.
Mulți cercetători susțin că jocurile au o valoare educativă și un rol deosebit în dezvoltarea inteligenței copiilor.
În S.U.A., numeroase studii au demonstrat că șahul contribuie la dezvoltarea timpurie a tinerilor jucători.
În Japonia, astăzi, există un joc deosebit, care are un rol important în programa educațională a copiilor; este vechiul joc chinezesc GO.
Japonezii încep să-și învețe copiii devreme GO, pe la cinci ani. Profesorul Akina Tano, președintele Universității Naționale Chiba, susține că GO-ul este cel mai bun mijloc pentru a dezvolta calitățile înnăscute ale copiilor.
Strategia GO-ului este globală, spune el. Abordarea lumii de către un copil este îngustă. Când învață să joace GO, copii pornesc repede să-și formeze o viziune mai largă asupra lumii.
Profesorul Tano a testat un mare număr de copii care joacă GO și și-a dat seama că cu cât un copil învață mai devreme jocul, cu atât rezultatele sunt mai bune. El consideră vârsta de 4-5 ani ca fiind cea mai potrivită.
La aceasta vârstă, creierul unui copil este format numai în proporție de 65-70%, de aceea beneficiile obținute prin GO sunt optime.

Unul dintre cele mai importante lucruri pe care GO-ul îl dă copiilor este capacitatea de a se concentra și de a rezolva probleme, spune un alt entuziast al GO-ului, Kazuaki Minamai, șeful unei școli de profil din Osaka. Copiii se concentrează asupra jocului pentru că le face plăcere.
Concentrarea devine astfel o deprindere. În felul acesta, ei învață să analizeze numeroasele alegeri din spatele fiecărei mutări sau decizii. Minamai crede că foloasele a cinci ore de jucat GO sunt mai mari decât foloasele studierii unui manual timp de zece ore. GO-ul include atât competiție, cât și artă. Dacă doriți să vă pregătiți copii pentru viață, învățați-i GO!

Richard Bozulich, fondatorul editurii Ishi Press, principalul editor de cărți de GO în limba engleza, susține că un motiv pentru care Japonia este puterea economică mondială numărul unu este faptul că atât de mulți dintre decidenții japonezi de la diferite niveluri joacă GO.

GO-ul are numeroase elemente de decizie în strategia sa și multe dintre principiile sale strategice pot fi aplicate în alte domenii ale vieții, inclusiv în management.

Una dintre cele mai importante trăsături ale GO-ului este necesitatea de a folosi atât facultățile intuitive ale minții, cât și pe cele analitice.
Ca și în tranzacțiile economice, primele stadii ale unei partide permit atât de multe mutări că jucătorul nu poate fi sigur că o variantă este mai bună ca alta.

Principiile strategice sunt un ghid, dar și cei mai tare jucător tot trebuie să se bazeze pe intuiție. În timp ce jocul progresează, abilitatea analitică a jucătorului devine mai importantă, iar în stadiul final este factorul precumpănitor.
Incitant, nu?...

Problemă. Ea face parte tot din serialul „alfabetic”, susținut de Yi-Lun Yang, 6 dan profesionist, în American GO Journal, serial la care m-am mai referit și altă dată. De data aceasta, litera N: în situația din diagramă, albul joacă și capturează. Problema este apreciată ca fiind de nivel înalt.
Răspuns: Alb K11, negru K12 (dacă albul conectează, chestiunea este tranșată), n J10 (dublu atari), n L11, a J12, n J9 și se obține ko. Albul capturează deci condiționat.

Gheorghe Păun