De ce alții pot și noi nu putem?

De ce alții pot și noi nu putem?

Aflând că la Campionatul mondial de GO amatori desfășurat la Tokyo în 1982 a participat și concetățeanul nostru Andraş Venczel, redacția revistei noastre a solicitat acestuia să ne scrie câteva rânduri despre jocul de GO în România și perspectivele dezvoltării lui în rândul tineretului. Amabil și receptiv la propunerea noastră, dr. ing. Andraş Venczel, om al muncii la Centrul de chimie din Timişoara, ne-a trimis următoarea scrisoare:

Stimați tovarăși,
Am citit cu foarte mare plăcere articolele intitulate „Inițiere în GO”, scrise de Gheorghe Păun în numerele 12/1982 și 1/1983 ale revistei „Știință și tehnică”, respectiv prezentarea făcută de Andrei Bacalu în Almanahul „Știință și tehnică” 1983. Mă bucură faptul că, după atâta tăcere, în sfârșit se vorbește și în țara noastră despre GO. Se putea vorbi și trebuie vorbit despre GO în țara noastră, deoarece, contrar aparențelor, există o istorie a GO-ului și la noi.

Cel mai vechi jucător de GO cunoscut în țara noastre este dr. ing. Walter Schmidt, șef de laborator la Centrul de chimie Timișoara. Dânsul a început să joace GO în anul 1944,când jocul de-abia a început să se răspândească în Europa (mai întâi în Olanda, R.F.G., R.D.G., Austria și Anglia, apoi în Iugoslavia, U.R.S.S., Ungaria, Franța, Suedia, Danemarca și alte țări).
Foarte mulți timișoreni (și netimișoreni) au învățat să joace GO de la dr. Schmidt sau de la elevii dânsului, dar puțini au ajuns la o putere de joc comparabilă cu cea a celor mai buni jucători din Europa.
Numărul jucătorilor de GO din țara noastră este de ordinul 30-50, dintre care dr. ing. Schmidt și subsemnatul avem puterea de joc corespunzătoare clasei 3 dan amator.
Amatorii cei mai tari din Europa au 5-6 dan,, cei din Asia 7 dan, iar jucători cei mai tari din țările cu puțină tradiție în GO joacă 1-3 dan.

Motivul pentru care GO-ul nu se dezvoltă și la noi ca în alte țări este că în țara noastră încă nu există o asociație de GO. Toate încercările noastre de a înființa o astfel de asociație sau un club de GO la vreo instituție, de a primi sprijin din partea Consiliului Național de Educație Fizică și Sport, prin intermediul Consiliului Județean Timiș de Educație Fizică și Sport au rămas fără rezultate.
În afara unei scurte prezentări la televizor, acum 8-9 ani, și a unui interviu de 2 minute la Radio Timişoara în anul 1982, nu a avut loc nici o acțiune oficială de popularizare a jocului.

În comparație cu această situație, în toate celelalte țări dezvoltate, în care se joacă GO, există cluburi și asociații de GO, în unele dintre ele numărul acestora fiind de ordinul zecilor, iar numărul jucătorilor se ridică la câteva mii. În aceste țări se organizează anual numeroase turnee de GO și campionate naționale de GO.

În Europa există o Federație europeană de GO (s.n.), ce cuprinde asociațiile naționale. Aceasta federație organizează în fiecare an Campionatul european de GO. La aceste campionate participă, pe lângă concurenți la titlul european (campionii naționali), și alți jucători pentru care se organizează turnee de calificare.
Țara noastră nu a fost reprezentată la nici un campionat european, de fapt la nici un turneu internațional, până în anul 1982. Neavând o asociație națională, neexistând turnee și competiții în țară și mai cu seamă lipsa participărilor la competiții internaționale, lipsa contactelor cu jucători străini au un efect negativ asupra dezvoltării puterii noastre de joc.
Dr. ing. Walter Schmidt a participat o dată la Congresul european de GO, ținut în 1969 la Ljubljana, la invitația Asociației de GO din Slovenia.

În Japonia există o asociație puternică de GO, Nihon Ki-in, cu sediul la Tokyo, care dispun de mijloace materiale apreciabile.
De câțiva ani, Nihon Ki-in organizează campionate mondiale de GO pentru amatori, finanțându-le din mijloacele asociației. În perioada 14-21 martie 1982, a avut loc la Tokyo cel de-al 4-lea Campionat mondial de GO amatori, la care a participat și subsemnatul, pe baza unei invitații nominale în care s-a menționat că asociația Nihon Ki-in va plăti toate cheltuielile de deplasare, mâncare și cazare ale tuturor participanților.
La campionat au participat 32 de jucători (campioni naționali) din 29 de țări (Anglia, Argentina, Austria, Australia, Brazilia, Canada, Cehoslovacia, China, Coreea de Sud, Danemarca, Elveția, Filipine, Finlanda, Franța, Hong Kong, Italia, Iugoslavia, Japonia, Noua Zeelandă, Norvegia, Olanda, Polonia, România, R.F.G., Singapore, Spania, Suedia, S.U.A., Ungaria). Subsemnatul am ocupat locul 23 în clasament.

În timpul acestui campionat mondial a luat ființă Federația Internațională de GO (s.n.) care cuprinde toate asociațiile de GO din lume. La ședința de constituire a federației, la care am fost invitat, s-a exprimat dorința ca și România să devină membru al federației. Deși subsemnatul nu am fost autorizat de a lua o decizie în acest sens și cu toate că în țara noastră încă nu există o asociație națională de GO, Federația Internațională de GO a înscris România printre membrii săi și o considera membru până la o confirmare sau infirmare oficială a acestei situații de către forurile competente (s.n.).
Despre acest lucru și în general despre participarea mea la Campionatul mondial de GO am informat într-un raport scris și Consiliul județean Timiș de Educație Fizică și Sport, însă nu am primit nici un răspuns până în prezent.

Doresc să menționez că, în urma interviului difuzat de Radio Timişoara, foarte multe persoane și-au manifestat interesul de a cunoaște și învăța acest joc, solicitând documentația, consultații și îndrumări pentru procurarea sau confecționarea tablei de joc. Ar fi bine venită apariția în comerț a jocului de GO (s.n.).

Închei succinta prezentare a istoriei GO-ului în Timişoara cu speranța că mișcarea GO-istă din Romania va primi un sprijin puternic din partea revistei „Știință și tehnică”.
Cu stimă,
dr. ing. ANDRAŞ VENCZEL

Speranța dumneavoastră este total îndreptățită, iar primii pași făcuți de revista „Știință și tehnică” pe linia sprijinirii mișcării GO-iste din România dovedesc adeziunea noastră la acest nou, dar atât de vechi joc al mintii și inteligenței umane. Rămâne de văzut de ce alții pot și noi nu putem? Așteptăm și noi, ca și dumneavoastră, un răspuns de la organele competente.
Gh. Păun