Noutăți mai mult decât îmbucurătoare
Bucuresti, 1986
Noutăți mai mult decât îmbucurătoare
În primul rând (și acest gen de evenimente nu mai constituie o surpriză pentru cei care știu ce calități are GO-ul și, în plus, cred în GO-ul românesc), să consemnăm crearea unor cercuri noi:
- la Pitești (la Tehnic Club, în fiecare vineri de la ora 17, preşedinte Nicolae Bobocel);
- la Târgoviște (la Casa de cultură a sindicatelor, fiecare marți de la ora 16, președinte Tudor Macovei);
- la Deva (la Casa de cultură a municipiului, în fiecare duminică de la ora 10,30, președinte Vasile Popa);
- la Galați (la Casa de cultură a sindicatelor, în fiecare duminică de la ora 10, președinte Nicu Lungu);
- la Făgăraș (la Clubul Combinatului Chimic, în fiecare luni de la ora 18, președinți Marian Gherasim și Dan Gioroceanu).
În total, la sfârșitul lunii ianuarie funcționau deci în țara noastră în jur de 18 cercuri (zic „în jur”, deoarece presupun că mai există și cercuri despre care nu am aflat încă sau altele în curs de constituire).
Iată-le (pentru programul lor, vă rog să vă interesați la instituțiile patronatoare):
1. București, Casa de cultură a studenților „Grigore Preoteasa”, președinte Radu Baciu;
2. București, Liceul Industrial nr. 1 (Str. Jiului 163, sector 1);
3. Bacău, Casa de cultură „V. Alecsandri”, președinte Mirel Rusu;
4. Brașov, Casa de cultură, a științei și tehnicii pentru tineret. președinte Ghiță Tiberiu;
5. Brașov, Clubul T.C.M., Colina Universității, președinte Mihai Pintiuţă;
6. Sfântu Gheorghe, Casa de cultură a sindicatelor, președinte Gabriel Gune;
7. Sibiu, Clubul C.F.R. (Str. Sindicatelor Unite 1-3), președinte Radu Gârbacea;
8. Timişoara, Casa de cultură, a științei și tehnicii pentru tineret, președinte Dumitru Ghiebaură,
9. Iași, Casa de cultură, a științei și tehnicii pentru tineret, președinte Dan Constantin Havărneanu;
10. Cluj-Napoca, Casa de cultură, a științei și tehnicii pentru tineret, președinte Radu Flaviu;
11. Vaslui, Centrul teritorial de calcul electronic (Str. Ștefan cel Mare 115), președinți Sorin Lăcătuș și Emilian Suditu;
12. Brăila, Casa de cultură, a științei și tehnicii pentru tineret, președinte Cozin Gabriel;
13. Pitești, vezi mai sus;
14. Târgoviște, vezi mai sus;
15. Deva, vezi mai sus;
16. Iași, Centrul de calcul al Universității „Al. I. Cuza”. (Am lăsat la urmă cercul ieșean, deși mai de mult timp înființat, deoarece se pare că nu și-a găsit încă ritmul cel mai potrivit.)
Să consemnăm aici și apariția (tot sub egida RECOOP) a ediției a doua din cartea „Inițiere în GO”, într-o formulă grafică identică primei ediții, dar fără erorile din diagramele acesteia (sper că nu au apărut altele...).
Noutatea cea mai importanta este însă o veritabilă premieră: săptămânalul CRONICA, editat de Comitetul județean pentru cultură și educație socialistă Iași (Str. Vasile Alecsandri nr. 8) a inaugurat la 27 decembrie 1985 o rubrică bilunară de GO, intitulată INVITAŢIE LA GO și susținută de ing. D.C, Havărneanu, președintele cercului de GO din localitate.
Scopurile ei: prezentarea sistematică a regulamentului, tacticii și strategiei GO-ului. Bineînțeles, revista așteaptă comentarii, întrebări, propuneri (și abonamente). Un exemplu care se va dovedi, sper, molipsitor și pentru alte reviste județene (GO-ul românesc poate beneficia imens de pe urma unor asemenea rubrici, deoarece numărul celor interesați de GO este în continuă creștere, iar posibilitățile de documentare sunt destui de limitate, cartea „Inițiere în GO„ fiind, deocamdată, singura de acest gen în limba română),
TREI PROBLEME: În diagramele 1, 2 și 3, albul mută și capturează. (în GO World, nr. 13, 1979, Miyazawa Goro, 6-dan, spune că cel care rezolvă asemenea probleme în condiții de joc real este de nivel 6-kyu și, respectiv, 1-2 dan.)
Răspunsuri: Toate problemele implică același tesuji, nu prea spectaculos, dar eficacele kosumi - extinderea pe diagonală de la o piesă proprie. Soluțiile sunt deci:M1, O19 și, respectiv, O19. Verificarea primelor două rămâne în seama cititorului. În cea de-a treia problemă pot apărea mai multe continuări: alb O19, negru N17 și albul conectează la N19, sau alb O19, negru O18 și din nou alb N19. O a treia continuare posibilă este cea din dia. 4, în care s-a obținut un seki temporar (temporar, deoarece albul poate captura cele cinci piese negre de pe liniile 16-17 și după aceea poate captura și piesete de la N18 și N19).
GHEORGHE PĂUN