FEDERAŢIA ROMÂNĂ DE GO 3

GO-ul a fost bine reprezentat și în literatură. În 1968, premiul Nobel pentru literatură îl ia Yasunari Kawabata, cel care a scris Meijin, unicul roman dedicat unei partide de GO, și anume, celebrei partide din 1940, dintre deținătorul titlului Meijin, Shusai și challengerul din noua generație, Kitani Minoru.

În 1979, s-a fondat Liga Internațională Esperanto de GO. În 1992, a apărut o federație de GO chiar și în Africa de Sud, iar în 1998, au participat la C.M. reprezentanți din Madagascar, Vietnam, Columbia, Peru și Guatemala.
Din 1985, I.G.F. editează un buletin anual, „RANKA”, în care sunt prezentate la zi și comentate partidele din campionatele mondiale și europene; este detaliat calendarul tuturor turneelor de amatori din lume; sunt precizate adresele cluburilor de GO ş.a.m.d.

Din 1988, se organizează Campionatul Mondial Feminin, cu 16 țări reprezentate. În 1990, România participă pentru prima dată la el, prin Carmen Mateescu (3 kyu). În 1998, campionatul are loc în Coreea cu participarea a 28 țări, câștigătoare fiind Do Eun Kyo de numai 13 ani, dar deja 5 Dan, din țara gazdă. Reprezentanta noastră, Corina Țarină (1 Dan), câștigă Premiul de Bune Maniere, dar, din păcate, ocupă numai locul 20.

Din 1990, se organizează Campionatul Mondial de perechi, foarte popular și promovat special pentru încurajarea răspândirii jocului de GO și participării femeilor la concursuri. Se joacă cu 32 de echipe (țara gazdă completând, la nevoie, prin reprezentanți proprii, numărul necesar de perechi). La ediția din 1998 au participat 20 de țări. Și la aceste campionate câștigătorii sunt tot din rândul asiaticilor.

Spre deosebire de șah, unde calculatoarele au ajuns să joace la nivel de mari maeștri, dificultatea jocului de GO o resimt și programele de calculator. S-au oferit premii, care ajung până la un milion de dolari, pentru programul de jucat GO care va reuși să învingă un jucător profesionist de 1 Dan. Primul C.E. de calculatoare s-a desfășurat la Grenoble (Franța), în 1987, și a fost câștigat de programul „Star of Poland” scris de J. Kraszek (6 Dan), campion european în anul 1983. Programul a mai câștigat și medalia de argint la C.M. de la Chengdu (China) din 1993. Cel mai bun program, Hand Talk, conceput de Chen Zhixing din China avea o tărie de joc de numai 3-5 kyu. Pentru promovarea acestui aspect al jocului s-a organizat, începând din 1995, și un C.M., inițial cu 14 programe din 5 țări.

În 1995, cu ajutorul fundației ING și al companiei coreene IGS (furnizor de servicii Internet în SUA), a demarat primul turneu profesionist din SUA, cu prima etapă desfășurată integral pe Internet. Fundația ING pentru promovarea GO-ului sponsorizează și o parte a desfășurării Campionatului European (grupa valorică superioară) și, începând din 1990, organizează o Cupă ING, unde jucătorii reprezintă țara unde s-au născut, nu unde locuiesc.

Deoarece, pe parcursul anilor, nivelul și dezvoltarea jocului au atins cote înalte, s-a organizat, cu sponsorizarea firmei Fujitsu, un Campionat Mondial Profesionist, cu premii de peste 100 000 de dolari, la care, alături de jucătorii asiatici profesioniști, a fost solicitată și participarea câte unui reprezentant al Europei, al Americii de Nord și al Americii de Sud, chiar dacă aveau numai statut de amatori.
În turneul final de calificare din 1997, au participat trei jucători români, Cătălin Țăranu (atunci 2 Dan profesionist, ulterior, 4 Dan profesionist), Sorin Gherman (6 Dan) și Cristian Pop (6 Dan), câștigătorul fiind Cătălin Țăranu după un parcurs în care a învins pe rând pe Farid Benmalek (6 Dan) din Franța, Sorin Gherman, Guo Juan (7 Dan) din Olanda, fostă campioană europeană și, apoi, pe Cristian Pop.
Într-o finală românească, în anul următor, Cătălin Țăranu ajunge din nou în finală; Guo Juan își ia revanșa, dar, deoarece nu dorește să participe la campionat, cedează locul lui Cătălin Țăranu.